Ganduri pentru mama

Astăzi, este o zi specială pentru mine. Acum câțiva ani (nu spun câți pentru că știu că doamnele nu discută despre vârstă 🤭), a venit pe lume, singura femeie din viața mea, care nu mi-a spus niciodată că nu poate, sau că o doare capul 🙂
(scoatem din subiect perioada în care eram un copil)
Și care, m-a iubit și mă iubește așa cum a știut și știe ea, dându-mi seama că nimeni nu ar fi putut să o facă mai bine!
Nu vă încurajez să fiți mămoși, să fiți dependenți de părinți, pentru că părinții doar vă dau aripi. Voi trebuie să învățați să zburați singuri!
Eu doar vreau să vă încurajez, ca din când în gând să îi mai bucurați cu prezența voastră, sau cu un apel telefonic, sau cum credeți voi că e mai bine 😊


sunt bucuros! că te-am ales,
din cerul de purpură, când
m-am hotărât să mă-ntrupez,
în viața asta, pe Pământ.
iar eu zglobiu, fiind un țânc,
te mai uram din când în când,
căci îmi spuneai: „tu nu ai voie!”
și neavând discernământ,
nu-nțelegeam cum mă educi…
dar te iubeam și-n vis și-n gând.
energia și imaginația, îmi erau infinite,
și nu voiam deloc a fi umbrite;
și ce frustrare, vai de mine!
când vocea ta impunătoare
mă tot striga, când mă jucam,
și-mi dădea ora de culcare.
dar au trecut, acum sunt mare!
și când privesc în departare,
un pic de tot, sufletu-mi moare…
de drag!
căci sunt plin de recunoștință
să știu că din a ta ființă,
am venit eu, un țânc, pe atunci
iar azi un semi-zeu pe stânci!

Uite, mamă, ce-ai creat: o stea!
fii mândră de lucrarea ta!
și când privești către cerul de purpură,
un „mulțumesc”, e de ajuns; să fii sigură!
căci Universul a știut, dinainte să-i ceri
că meriți tot ce e mai bun, dinainte să speri.
să nu uiți că te iubesc nespus!
de la răsărit la apus,
de la infinit la nesfârșit
de aici de pe Pământ
până în suflet, inimă și gând,
de la simple cuvinte fără înțeles,
până la artă, până la vers!

autor: Catalin Marian Apostol

Publicat de

AQU/R!US

∆ L F ∀ ♒↔♏